Venind la centrul de echitaţie LA GAZON, mulţi călareti (şi părinţi) ne întreabă ce antrenamente fizice pregătesc cel mai bine călăreţii.
Sincer, cred că toate antrenamentele ne pot ajuta să avem o poziţie mai bună călare, tonus muscular şi flexibilitatea necesară, de la mersul pe jos până la haltere, dacă ne privim cu acel ochi interior care ne este necesar în tot ce facem.
Iar călăria cu o poziţie bună ne ofera o bună conducerea a calului, ceea ce ne transformă în călăreţi mai buni. E o situaţie în cerc, în care vom progresa în timp.
Ne putem crea propriile noastre programe de mişcare, daca ne analizăm ca sportivi. Nu cred în soluţii magice universale. Echitaţia este sportul pentru toate vârstele, pentru orice persoană, aşa că trebuie să ne cunoaştem, mai întâi.
Desigur, PROPRIOCEPŢIA, numită şi al şaselea simţ, este mai dezvoltată la sportivi şi la oamenii care fac muncă fizică, precum grădinarii.
Propriocepţia este abilitatea complexă de a ne simţi poziţia părţilor corpului, de a ne mişca adecvat, cu intensitatea şi durata necesare scopului. O persoană care are un trecut activ, care devine călăreţ va înţelege mai repede şi va aplica mai eficient instrucţiunile antrenorului. Propriocepţia se dezvoltă, dar în cazul începătorilor este cea care poate face diferenţa între un călăreţ talentat şi unul care are mai mult de muncit.
Călăreţii care participă la competiţii dificile, precum probă completă sau obstacole îşi antrenează în mod special şi rezistenţa la efort, dincolo de alte abilităţi specifice.
Dar lucrurile trebuie făcute treptat, fără să lăsam oboseala sau efortul excesiv să ne chinuie, pentru că antrenamentele noastre călare trebuie să rămână mereu o plăcere, relaxare, bucurie, chiar şi când ne pregătim pentru concursuri.
Antrenamentele esenţiale sunt cele care au ca rezultat o postură bună, flexibilitate, tonus şi relaxare musculară, în speciali a muşchilor posturali şi abdominali, o respiraţie amplă şi controlată, o bună coordonare, rezintenţă la efort şi un psihic pozitiv, motivat, o stare de calm şi atenţie.
Recomand combinarea sporturilor care să conducă la aceste rezultate, fără forţări inutile.
POSTURA CONTROLATĂ
Vârful capului este tras în sus, ceafa este relaxată, uşor împinsă în spate, nu lăsam să cadă bărbia în jos sau în faţă, muşchii feţei sunt relaxaţi. Umerii sunt rotiţi uşor spre spate, coatele lângă corp, toracele îndreptat, pieptul iese puţin în faţă.
Inspirăm extinzând abdomenul, îl contractăm expirând. Muşchii abdominali interni sunt menţinuţi tonici, cu buricul cat mai lipit de coloană, respirând corect. Coloana lombară nu e lăsată să se prăbuşească spre adbomen, coloana toracală nu e lăsată să se cocoşeze. La inspiraţie şi expiraţie controlăm extinderea şi revenirea abdomenului şi intreaga coloană, inclusiv zona cervicală. Zona pelviană este uşor în faţă, relaaxată, picioarele sunt paralel, tălpile sunt paralele.
De acum înainte păşim, alergăm, stăm pe scaun sau pe canapea fără să uităm să ne menţinem postura şi să respirăm amplu. Să ne păstrăm însă flexibilitatea, să nu îngheţăm poziţia.
Pe cal vom meţine pieptul în faţă, capul către în sus, coloana aliniată dar flexibilă, bazinul mişcându-se natural în faţă, printre coate apropiate de trunchi, picioarele îndreptate natural în jos şi vom continua să respirăm. Postura călare se îmbunătăţeşte şi în restul timpului.
YOGA
Fiecare mişcare este în legătura cu o inspiraţie sau o expiraţie, iar menţinând o postură (asana), o amplificăm când expirăm.
Sunt mulţi călăreţi profesionişti care practică yoga, inclusiv campioana olimpică de dresaj (2020-21 Tokyo), Jessica von Bredow-Werndl. Puteţi căuta pe internet recomandări pe acest subiect. Foarte recomandate sunt sun salutation, cat cow, cobra-downward facing dog (le veţi găsi mai uşor în engleză).
ANTRENAMENTELE COMBINATE
Dar nu avem mereu timp sau vreme bună pentru drumeţii, aşa că ne putem antrena în sala de sport, combinând exerciţiile de forţă, cardio, stretching, eventual încheind cu plus înot, saună şi masaj.
Un antrenor calificat ne poate ghida, când mergem la sală, dacă îî explicăm că suntem călăreţi. Pentru că da, recomand mersul la o sală bună, unde să facem şi aerobică sau tabata. Dacă nu ştiţi încă ce e, vă recomand să căutaţi pe internet tabata. Un program de 7 sau 10 minute poate fi un antrenament complet, în zilele în care nu avem timp.
Concluzii
Minim 15 minute de yoga, gimnastică, streching în fiecare dimineaţa trebuie să fie rutina oricărui călăreţ, chiar daca nu încalecă în fiecare zi şi oricât de grăbiţi am fi.
Postura trebuie conştientizată şi menţinută mereu, inclusiv pe cal.
Respiraţia trebuie să fie conştient amplă, deschizând diafragma inspirând.
Trebuie să evităm accidentările, limitând riscurile unor sporturi extreme.
Urmărim relaxarea, dar ne menţinem tonusul, flexibilitatea, agilitatea şi forţa. Toate aceste aspecte se referă deopotrivă la fizic şi psihic.
Autor
Ioana-Roxana Petrache
www.lagazon.ro
